—

având în vedere articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care se stabilește organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești,

—

având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, în special articolul 35 privind obiectivele organizării comune a piețelor,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013, prin care se stabilește organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în special articolele 11, 13, 41-44, 48, 63, 66, 68 și 70-73,

—

având în vedere strategia intermediară a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (2017-2020), care vizează sustenabilitatea pescuitului în Marea Mediterană și în Marea Neagră,

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la starea stocurilor de pești și situația socioeconomică a sectorului pescuitului din zona mediteraneeană (2),

—

având în vedere noua strategie a Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, publicată la 24 octombrie 2017 (COM(2017)0623),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la trasabilitatea produselor pescărești și de acvacultură în restaurante și în comerțul cu amănuntul (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice (4),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0163/2018),

A.

întrucât sectorul pescuitului din UE se confruntă cu provocări din ce în ce mai dificile și mai complexe; întrucât starea resurselor și creșterea cheltuielilor, în special variațiile prețului combustibilului, pot afecta venitul pescarilor; întrucât, în acest sens, scăderea cotelor de pescuit și alocarea lor inechitabilă pune comunitățile locale în situații complicate din cauza reducerii capturilor; întrucât creșterea costurilor de transport, care rezultă din impactul dublu al creșterii prețurilor la combustibili, se conjugă cu concurența importurilor de produse provenite din țări terțe și întrucât, deși aceste probleme și altele sunt recunoscute, în multe situații cauzele înrăutățirii situației socio-economice din sectorul pescuitului încă nu au fost abordate, un exemplu fiind formarea inadecvată a prețului la prima vânzare a peștelui;

B.

întrucât sectorul pescuitului joacă un rol esențial în ceea ce privește aprovizionarea publică cu pește și menținerea echilibrului alimentar în diverse state membre, având, în același timp, o contribuție importantă la bunăstarea socioeconomică a comunităților costiere, dezvoltarea locală, ocuparea forței de muncă, menținerea și crearea de activități economice în amonte și în aval și conservarea tradițiilor culturale locale;

C.

întrucât 83 % din navele de pescuit care își desfășoară activitatea în UE și 47 % din persoanele care lucrează în sectorul pescuitului practică pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal și pescuitul costier; întrucât Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că „statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a oferi acces preferențial pescarilor care practică pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal sau pescuitul costier” și întrucât această dispoziție nu este respectată;

D.

întrucât respectarea reglementărilor UE a devenit obligatorie în cazul majorității distribuitorilor de produse pescărești și de acvacultură, precum supermarketurile; întrucât, totuși, impactul acestei conformități asupra condițiilor de lucru și a veniturilor pescarilor variază, putând fi inechitabil pentru navele de pescuit mai mici;

E.

întrucât este necesar să se țină seama de marile diferențe în ceea ce privește flotele, segmentele de flotă, speciile țintă, uneltele de pescuit, productivitatea, preferințele consumatorilor, precum și consumul de pește pe cap de locuitor în țările UE, în afară de caracteristicile specifice ale industriei pescuitului care rezultă din structura sa socială, formele de comercializare și inegalitățile structurale și naturale dintre diferite regiuni de pescuit;

F.

întrucât, pentru a intra pe noi segmente de piață, pescarii care practică pescuitul la scară mică au nevoie de ajutor și sprijin financiar;

G.

întrucât situația veniturilor și a salariilor personalului din sectorul pescuitului este instabilă, din cauza modalităților de comercializare din acest sector, a modului de formare a prețurilor inițiale și a caracterului neregulat al acestei activități, ceea ce implică, printre altele, necesitatea de a menține o finanțare publică, națională și comunitară adecvată a acestui sector;

H.

întrucât analiza punctelor-cheie ale lanțului valoric al produselor pescărești poate permite pescarilor și producătorilor locali să păstreze o parte mai mare din valoarea generată prin deschiderea de noi piețe și implicarea părților interesate de la nivel local, lucru care poate avea un efect pozitiv asupra comunităților locale prin crearea unei activități economice dinamice, profitabile și sustenabile;

I.

întrucât la articolul 349 din TFUE se recunoaște situația economică și socială specială a regiunilor ultraperiferice (RUP), care este agravată de factori structurali a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării lor și lanțului valoric din sectorul pescuitului (depărtare, insularitate, suprafață redusă, relief și climă dificile, dependență de unele produse etc.);

J.

întrucât, deși producătorii primari joacă un rol esențial în lanțul valoric, aceștia nu beneficiază întotdeauna de valoarea adăugată generată în etapele ulterioare ale lanțului valoric;

K.

întrucât politica comună în domeniul pescuitului (PCP) este menită să consolideze sustenabilitatea și competitivitatea sectorului pescuitului și al acvaculturii din Uniune;

L.

întrucât, pentru a asigura competitivitatea produselor pescărești provenite din regiunile ultraperiferice pe principalele piețe de destinație, este necesar, printre altele, să se asigure că prețurile lor nu sunt afectate de prețurile de transport;

M.

întrucât UE este liderul mondial în comercializarea produselor pescărești și de acvacultură;

N.

întrucât comerțul cu produse pescărești și de acvacultură este influențat de mai mulți factori, cum ar fi preferințele consumatorilor din zone geografice diferite;

O.

întrucât organizarea comună a piețelor (OCP) în domeniul produselor pescărești și de acvacultură stabilește obiectivul sporirii transparenței și a stabilității piețelor, în special în ceea ce privește cunoștințele economice și înțelegerea piețelor produselor pescărești și de acvacultură de-a lungul lanțului de aprovizionare;

P.

întrucât Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură stabilește, la articolul 38, obligația de indicare a zonei de captură sau de producție, precum și, în cazul produselor de pescuit capturate în mare, înscrierea numelui subzonei sau a diviziunii astfel cum figurează în lista zonelor de pescuit ale FAO;

Q.

întrucât, asigurând transparența, se garantează dreptul consumatorilor de a cunoaște cu exactitate maximă caracteristicile produselor pe care le cumpără; întrucât, pentru aceasta, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește etichetarea, inclusiv introducerea obligației ca pe etichetă să figureze aceleași informații precise privind proveniența atât pentru peștele vândut proaspăt, cât și pentru produsele prelucrate;

R.

întrucât dinamica actuală a vânzărilor nu permite să se repercuteze fluctuațiile costurilor factorilor de producție, inclusiv ale combustibilului, la nivelul prețurilor peștelui și întrucât prețurile medii la prima vânzare nu au mers mână în mână cu evoluția prețurilor pentru consumatorul final;

S.

întrucât studiul publicat de Departamentul pentru politici structurale și de coeziune în 2016 intitulat „Piețele de pescuit artizanal: lanțul valoric, promovarea și etichetarea” arată în mod clar că etichetarea produselor pescărești din UE poate crea confuzie în rândul consumatorilor;

T.

întrucât organizațiile de producători de produse pescărești și organizațiile de producători de produse de acvacultură („organizațiile de producători”) au un rol esențial pentru îndeplinirea obiectivelor și pentru gestionarea corectă a PCP și a OCP;

U.

întrucât Uniunea s-a angajat să asigure o calitate ridicată a produselor pescărești, în special în cadrul relațiile comerciale cu țările terțe;

V.

întrucât sectoarele prelucrării și conservării sunt importante;

W.

întrucât grupurile de acțiune locală în sectorul pescuitului sunt esențiale în cadrul PCP pentru a elabora și a pune în aplicare strategii multisectoriale și integrate de dezvoltare locală participativă, care să răspundă necesităților din zonele de pescuit; întrucât acestea joacă un rol important, contribuind la diversificarea activităților de pescuit;

X.

întrucât lanțul de aprovizionare din domeniul pescuitului nu există în mod izolat, iar stabilirea unor legături intersectoriale este de o importanță vitală pentru dezvoltarea unor produse inovatoare, care să facă posibil accesul la noi piețe și îmbunătățirea promovării acestora;

Y.

întrucât există o lipsă de coordonare și de asociere în sectorul pescuitului în unele state membre ale Uniunii;

Z.

întrucât pescuitul din regiunile ultraperiferice este supus unor cerințe specifice, recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care influențează, de asemenea, modul de structurare a activităților de pescuit;

AA.

întrucât organizațiile interprofesionale (așa cum sunt deja menționate în OCP) au potențialul de a îmbunătăți coordonarea activităților de comercializare de-a lungul lanțului de aprovizionare și de a stimula adoptarea unor măsuri relevante pentru întregul sector;

AB.

întrucât, deoarece stocurile de pește reprezintă resurse comune, exploatarea sustenabilă și eficientă a acestora poate fi realizată mai bine, în anumite cazuri, de organizații compuse din membri provenind din state membre diferite și din regiuni diferite ale Uniunii și, prin urmare, ar trebui să fie abordate și studiate în funcție de regiune;

AC.

întrucât sectorul pescuitului este de o importanță fundamentală pentru situația socioeconomică, a ocupării forței de muncă și a promovării coeziunii economice și sociale în regiunile ultraperiferice, a căror economie este afectată de constrângeri structurale permanente și unde există puține posibilități de diversificare economică;

AD.

întrucât lipsa tinerilor profesioniști reprezintă un obstacol în calea modernizării și a îmbunătățirii sectorului și constituie o amenințare majoră la adresa supraviețuirii multor comunități costiere;

AE.

întrucât femeile au o vizibilitate foarte redusă în sectorul pescuitului, acestea lucrând adesea în culise, cum ar fi în cadrul sprijinului logistic sau al birocrației asociate cu activitatea de pescuit, dar sunt, de asemenea, pescari și comandanți la bordul unor nave de pescuit;

AF.

întrucât obligația de debarcare este o cerință economică și socială reală, care reduce rentabilitatea financiară și are un impact asupra lanțului valoric, și întrucât ea ar trebui să fie redusă la minimum;

AG.

întrucât este necesar să se ia măsuri de sensibilizare a consumatorilor cu privire la importanța unei alimentații sănătoase și a unei producții durabile;

AH.

întrucât, printre cauzele înrăutățirii situației sociale și economice se numără și scăderea prețurilor la pește pe piață la prima vânzare și creșterea costurilor carburanților;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor (3),

—

având în vedere studiul intitulat „Tinerii fermieri: punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013”, solicitat de Departamentul său tematic pentru politici structurale și de coeziune (Departamentul tematic B) și prezentat în cadrul reuniunii Comisiei AGRI din 23 noiembrie 2017,

—

având în vedere audierea sa privind „Punerea în aplicare a politicilor privind tinerii fermieri după reforma PAC din 2013”, care a avut loc la 23 noiembrie 2017,

—

având în vedere Raportul special nr. 10/2017 al Curții de Conturi Europene intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri? (4),

—

având în vedere studiul realizat de Consiliul European al Tinerilor Agricultori (CEJA) intitulat „Tinerii fermieri sunt esențiali în cadrul viitoarei PAC”, publicat la 17 mai 2017,

—

având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor intitulat „Acordarea de sprijin tinerilor agricultori din Europa” (5),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0157/2018),

A.

întrucât, în UE, doar aproximativ 6 % dintre administratorii de exploatații agricole sunt tineri cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce peste jumătate au depășit vârsta de 55 de ani; întrucât disparitățile dintre statele membre sunt mari;

B.

întrucât aceste cifre nu s-au modificat semnificativ în ultimul deceniu, procentul tinerilor fermieri fiind în scădere, iar îmbătrânirea populației de fermieri constituind o problemă majoră; întrucât situația reînnoirii generațiilor în agricultură variază semnificativ de la un stat membru la altul și impune, prin urmare, o abordare flexibilă și diversificată;

C.

întrucât, de mai bine de 50 de ani, dezvoltarea agricolă susținută de politica agricolă comună (PAC) promovează pretutindeni extinderea, concentrarea exploatațiilor și o capitalizare importantă a bunurilor de producție, ceea ce face ca transferul anumitor exploatații către tineri și/sau accesibilitatea acestora să fie dificilă, având în vedere necesitatea de a dispune de un capital semnificativ pentru a le prelua;

D.

întrucât îmbătrânirea populației care lucrează în agricultură este deosebit de acută în sectoarele zootehnice și, în special, în sectorul ovinelor și caprinelor, din cauza limitărilor existente în ceea ce privește rentabilitatea economică a acestora;

E.

întrucât, în perioada 2007-2013, numărul tinerilor fermieri din întreaga UE a scăzut de la 3,3 la 2,3 milioane, iar suprafața fermelor cultivate de tinerii fermieri a scăzut în perioada respectivă de la 57 la 53 de milioane de hectare;

F.

întrucât, având în vedere schimbările demografice, precum depopularea și îmbătrânirea populațiilor în zonele rurale, este esențial să se creeze oportunități pentru agricultură, ca sector modern și atractiv, pentru a încuraja tinerii să aleagă profesii în domeniul agriculturii;

G.

întrucât există o concurență acerbă pentru accesul la terenuri între tinerii care doresc să se instaleze și fermierii deja instalați și, uneori, chiar între tineri și societățile de investiții interesate în prezent de agricultură;

H.

întrucât, pe viitor, va fi amenințat însuși modelul de dezvoltare agricolă bazat pe exploatații familiale;

I.

întrucât PAC are în continuare un rol indispensabil în această privință;

J.

întrucât, în domeniul agriculturii, reînnoirea generațiilor constituie o problemă atât din punctul de vedere al includerii noii generații, cât și al retragerii actualei generații de fermieri, iar numărul scăzut de tineri care aleg profesia de fermier pune în pericol sustenabilitatea economică și socială a zonelor rurale și creșterea acestora, precum și independența alimentară și siguranța alimentară a UE; întrucât o situație economică satisfăcătoare este prima condiție pentru ca profesia să fie atractivă;

K.

întrucât ultima reformă a PAC a confirmat și a introdus o serie de instrumente care pot fi combinate și adaptate la situațiile naționale din statele membre, în special plata obligatorie acordată tinerilor fermieri în cadrul primului pilon (6,9 miliarde de euro pentru 180 000 de tineri fermieri), iar în cadrul celui de-al doilea pilon, măsuri precum acordarea de sprijin pentru instalare, pentru acces la finanțare și la credite sau, mai mult, posibilitatea realizării unui subprogram tematic pentru tinerii fermieri (2,6 miliarde de euro);

L.

întrucât, în cadrul UE, nu toate statele membre dispun de o politică reală privind înființarea exploatațiilor agricole și nu toate utilizează ansamblul instrumentelor pe care PAC le pune la dispoziție pentru a sprijini tinerii fermieri, în special măsura din cadrul celui de al doilea pilon privind „înființarea de societăți pentru tinerii fermieri”;

M.

întrucât femeile tinere care preiau responsabilitatea gestionării unei întreprinderi agricole reprezintă doar o mică parte din tinerii fermieri, fără a constitui însă un grup omogen și având, astfel, nevoi diferite atunci când încep această carieră;

N.

întrucât reînnoirea generațiilor ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile esențiale ale viitoarei PAC, oferind un cadru politic comun pentru strategiile naționale adaptate, și întrucât încurajarea reînnoirii generațiilor este o condiție indispensabilă pentru a menține activitatea agricolă în întreaga UE și a păstra caracterul dinamic și atractiv al comunităților rurale, în special prin a încuraja diversitatea exploatațiilor și a promova agricultura familială sustenabilă;

O.

întrucât accesul la terenuri a fost identificat drept unul dintre principalele obstacole pe care le întâmpină tinerii fermieri și noii fermieri, situație care persistă de mai mulți ani și impune găsirea unor soluții reale; întrucât accesul la terenuri tinde să fie obstrucționat, în special, pe de o parte, de pierderea de terenuri agricole ca urmare a impermeabilizării solului, a urbanizării, a turismului, a proiectelor de infrastructură, a schimbării destinației terenurilor și a extinderii deșertificării cauzate de schimbările climatice și, pe de altă parte, de concentrarea terenurilor; întrucât creșterile speculative de prețuri ridică probleme serioase și din ce în ce mai alarmante pentru noii fermieri și tinerii fermieri în multe state membre; întrucât, deși facilitează accesul la finanțare sau la capital, sprijinul actual nu abordează problema substanțială a accesului la terenuri în scopul înființării unei ferme noi;

P.

întrucât noii fermieri, cum ar fi tinerii fermieri, sunt deosebit de vulnerabili la volatilitatea prețurilor și întrucât aceștia se confruntă cu dificultăți suplimentare în a dobândi acces la finanțare din partea băncilor sau a altor programe de creditare, din cauza lipsei de active financiare care să fie utilizate drept garanție;

Q.

întrucât sprijinul acordat de UE tinerilor fermieri ar trebui să fie mai bine orientat pentru a asigura reînnoirea generațiilor și pentru a combate declinul și concentrarea exploatațiilor;

R.

întrucât, în ciuda măsurilor de sprijin ale UE, există încă provocări legate de instalarea tinerilor fermieri și reînnoirea generațiilor în sectorul agricol al UE;

S.

întrucât rata femeilor identificate ca fermier cu titlu principal este mai mare în categoria noilor fermieri decât în sectorul agricol în general;

T.

întrucât situația demografică din anumite regiuni ale UE este foarte dezechilibrată, numărul tinerilor care trăiesc acolo fiind redus sau inexistent;

U.

întrucât tinerii fermieri și noii fermieri reprezintă surse importante de inovare și antreprenoriat în agricultură, aducând beneficii precum introducerea de noi cunoștințe sau tehnici, elaborarea unor modele noi de afaceri bazate pe utilizatorii finali, dezvoltarea unor sisteme agricole mai durabile, dezvoltarea unor noi modele de organizare (de exemplu, arendarea, prefinanțarea, externalizarea spre public), creșterea conexiunilor dintre agricultură și comunitatea locală, precum și adaptarea cunoștințelor tradiționale în scopul dezvoltării de inovații comerciale (de exemplu, producția de alimente artizanale);

V.

întrucât o mare parte din regiunile montane se confruntă cu dificultăți deosebite din cauza ratelor reduse de investiții, a condițiilor specifice și a reliefului dificil, ceea ce descurajează tinerii de la a rămâne sau a începe o afacere în aceste regiuni;

W.

întrucât o abordare mai flexibilă din partea autorităților naționale și/sau regionale atunci când aplică „Schema pentru tinerii fermieri” în țările în care există astfel de regiuni se impune, prin urmare, ca o condiție prealabilă;

X.

întrucât noii fermieri tind să opereze ferme mai mici și, prin urmare, fac eforturi pentru a avea acces la mijloace de producție la prețuri competitive și pentru a produce cantitățile necesare pentru realizarea unor economii de scară;

Y.

întrucât 80 % din subvențiile PAC sunt distribuite către doar 20 % din exploatațiile agricole din UE, iar distribuirea efectivă a subvențiilor ar putea fi chiar mai inegală deoarece statisticile disponibile nu permit să se stabilească nimic despre proprietatea și controlul fermelor;

Z.

întrucât „Manifestul tinerilor agricultori”, lansat în 2015 de Consiliul European al Tinerilor Agricultori, solicită următoarele: acces la terenuri și la credite prin măsuri de sprijin public; reglementări menite să combată practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; măsuri de reducere a gradului de volatilitate a veniturilor tinerilor fermieri și sprijinirea investițiilor și a accesului la terenuri pentru a apăra și a proteja solurile și a optimiza utilizarea acestora de către tinerii fermieri pentru producerea de alimente;

AA.

întrucât tinerii fermieri reprezintă elementul-cheie pentru un sector agricol sustenabil, diversificat și favorabil incluziunii, iar promovarea accesului lor la agricultură va permite asigurarea viitorului producției de alimente și protejarea mediului și a peisajelor rurale;

AB.

întrucât volatilitatea extremă a prețurilor produselor agricole reprezintă un important factor de descurajare pentru persoanele care doresc să înceapă o activitate agricolă, determinându-le adesea să se concentreze asupra producțiilor de nișă cu care pot obține câștiguri marginale mai sigure;

AC.

întrucât dreptul UE recunoaște conceptele de „tineri fermieri” și „fermieri care își încep activitatea agricolă”;

AD.

întrucât procesul concentrării terenurilor se caracterizează printr-o intensitate din ce în ce mai mare; întrucât, între 2005 și 2015, numărul exploatațiilor agricole s-a redus cu aproximativ 3,8 milioane, în timp ce dimensiunea lor medie a crescut cu 36 %;

AE.

întrucât, în Declarația 2.0 de la Cork din 6 septembrie 2016, se exprimă preocupări privind exodul rural și exodul tinerilor, precum și necesitatea de a garanta că zonele și comunitățile rurale (spațiul rural, exploatațiile agricole, satele și micile orașe) rămân locuri atrăgătoare de trai și de muncă, prin îmbunătățirea accesului la servicii cum ar fi școlile, spitalele, inclusiv servicii de maternitate, rețele în bandă largă și facilități de agrement, precum și a oportunităților pentru cetățenii din mediul rural de încurajare a spiritului antreprenorial atât în domenii rurale tradiționale, cât și în noi sectoare economice;

AF.

întrucât reînnoirea generațiilor depinde în special de afirmarea unei voințe reale a politicienilor aleși (la nivelul UE și național), a profesioniștilor responsabili și, în special, a celor mai înaintați în vârstă; întrucât această voință presupune o politică generală ambițioasă și coerentă – care nu se manifestă cu adevărat în prezent – care să combine atât instrumentele PAC, cât și diferitele instrumente ale politicilor naționale în domenii atât de diverse precum proprietatea funciară, finanțarea, tipurile de posesiune și politicile privind structurile agricole, fiscalitatea, dreptul succesoral, sistemele de pensii, formarea etc.;

AG.

întrucât în prezent tinerii fermieri din UE concurează într-un sector agricol cu o evoluție rapidă; întrucât inovarea, cercetarea și agricultura de precizie au potențialul de a îmbunătăți randamentul culturilor agricole și, în același timp, de a permite o mai bună gestionare a resurselor;

AH.

întrucât numărul de cereri depuse pentru măsura de stabilire a tinerilor în agricultură, care este prevăzută în cadrul celui de al doilea pilon al PAC, a depășit în unele state membre valoarea plăților totale planificate pentru perioada de programare 2014-2020;

AI.

întrucât tinerii fermieri care, asemenea tuturor celorlalți fermieri din UE, produc și își plasează produsele pe piața unică europeană, nu beneficiază de aceleași condiții de desfășurare a activității sau de împrumut în toate statele membre;

AJ.

întrucât au fost create inițiative precum „Acțiunea UE pentru satele inteligente”;

AK.

întrucât zonele rurale trebuie să-și păstreze populația, atât de tineri de vârstă activă, cât și de persoane în vârstă;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

93.

94.

—

având în vedere angajamentul G20 privind creșterea durabilă, care a fost luat în timpul președinției germane, asigurată în perioada 1 decembrie 2016 - 30 noiembrie 2017, cu referire în special la declarația: „vom continua să folosim toate instrumentele de politică - monetare, bugetare și structurale - individual și colectiv pentru a ne atinge obiectivul de creștere economică puternică, durabilă, echilibrată și favorabilă incluziunii, consolidând în același timp reziliența economică și financiară”,

—

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite, în special angajamentul de a lua măsuri pentru a combate schimbările climatice și impactul acestora și pentru a asigura consumul și producția sustenabile,

—

având în vedere angajamentul Comisiei față de investițiile durabile în acest domeniu, cuprins în planul privind uniunea piețelor de capital (CMU) și, în special, concluziile Grupului de experți la nivel înalt privind finanțele sustenabile,

—

având în vedere raportul intermediar al Grupului de experți la nivel înalt din iulie 2017 intitulat „Finanțarea unei economii europene durabile”, care evidențiază tensiunea dintre comportamentul care urmărește realizarea de profit pe termen scurt și necesitarea realizării de investiții pe termen lung pentru a răspunde obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și, în special, punctul 5 privind riscurile asociate sistemului financiar și cadrului politic generate de „tragedia orizontului” despre care se vorbește de la pagina 16,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2017 referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital” (COM(2017)0292),

—

având în vedere raportul final din ianuarie 2018 al Grupului de experți la nivel înalt, intitulat „Finanțarea unei economii europene durabile”,

—

având în vedere pagina 14 din raportul intermediar al Grupului de experți la nivel înalt, unde se arată că investitorii europeni se confruntă cu o expunere combinată la sectoarele cu emisii ridicate de dioxid de carbon de aproximativ 45 % și că mai puțin de 1 % din investitorii instituționali mondiali reprezintă active de infrastructură ecologică,

—

având în vedere faptul că cadrele prudențiale, în special Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (1), și normele contabile pentru investitori descurajează o abordare pe termen lung și că normele prudențiale impun un nivel de capital proporțional cu nivelul de risc pe un interval de timp de un an și că iau în considerare riscul financiar doar pentru calcularea cerințelor de capital,

—

având în vedere articolul 173 din Legea franceză nr. 2015-992 din 17 august 2015 privind tranziția energetică pentru creșterea verde,

—

având în vedere atât discursul din 22 septembrie 2016 al lui Mark Carney, guvernator al Băncii Angliei și președintele Consiliului pentru stabilitate financiară, cât și raportul inițiativei Carbon Tracker din 2015, făcând referire în special la faptul că, de la sfârșitul anului 2010, capitalizarea bursieră combinată a primilor patru producători de cărbune din SUA a scăzut cu peste 99 %,

—

având în vedere platforma de finanțare a combaterii schimbărilor climatice Luxembourg-BEI, înființată în septembrie 2016,

—

având în vedere pagina 9 a documentului de dezbatere al E3G din mai 2016, intitulat „Energia curată în ascensiune - valorificarea uniunii energetice a Europei”, făcând referire în special la faptul că, din 2008 până în 2013, primele 20 de companii de utilități energetice din Europa au asistat la pierderea a peste jumătate din valoarea lor de piață de o mie de miliarde de euro,

—

având în vedere rapoartele inițiativei „Carbon Tracker” din 2015 și 2016, care indică faptul că o altă cheltuială de capital în valoare de 1,1 - 2 mii de miliarde de dolari asociată combustibililor fosili este expusă riscului de depreciere, 500 de miliarde de dolari numai în sectorul energetic chinez,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului OCDE cu privire la abordările comune privind creditele la export care beneficiază de sprijin public și îndatoririle de diligență socială și în domeniul mediului („abordările comune”), în care se recunoaște „responsabilitatea statelor participante de a pune în aplicare angajamentele asumate de părțile la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice” și „responsabilitatea statelor participante de a lua în considerare efectele sociale și asupra mediului pozitive și negative ale proiectelor, în special în sectoare sensibile sau situate în interiorul sau în apropierea zonelor sensibile, precum și riscurile de mediu și sociale asociate cu activitățile existente, în deciziile acestora de a oferi sprijin public pentru credite la export”,

—

având în vedere orientările OCDE privind Conduita de afaceri responsabilă pentru investitorii instituționali din 2017, în special pagina 13, unde se arată că „investitorii, chiar și cei cu participații minoritare, pot fi direct asociați impactului negativ cauzat de societățile beneficiare ale investițiilor sau la care au contribuit acestea, ca urmare a deținerii sau gestionării acțiunilor societății care cauzează sau contribuie la anumite efecte sociale sau de mediu”,

—

având în vedere abordarea privind tranziția către economia ecologică (GET) a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care vizează să atenueze și/sau să consolideze reziliența la efectele schimbărilor climatice și la alte forme de degradare a mediului înconjurător, cu referire specială la documentele BERD care stabilesc legătura dintre impactul tranziției și mediu, inclusiv, acolo unde este cazul, schimbările survenite în metodologia de evaluare a proiectului,

—

având în vedere documentul OCDE din 2017 intitulat „Conduita responsabilă pentru investitorii instituționali: Considerente-cheie privind diligența necesară în conformitate cu orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale”,

—

având în vedere raportul din 2018 al Grupului la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa, intitulat „Stimularea investițiilor în infrastructura socială în Europa”,

—

având în vedere Legea franceză privind obligația de vigilență a întreprinderilor din 27 martie 2017, în special articolele 1 și 2,

—

având în vedere Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (2) (Directiva privind raportarea nefinanciară - DRNF), în special articolul 19 și articolul 19a din Directiva 2013/34/UE și considerentele 3, 6, 7 și 8 din Directiva 2014/95/UE,

—

având în vedere Directiva (UE) 2017/828 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor (3) (Directiva privind drepturile acționarilor),

—

având în vedere Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) (4) (Directiva IORP),

—

având în vedere Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (6) (Regulamentul STS),

—

având în vedere articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (7) (Regulamentul PRIIP), care prevede că, atunci când un produs de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări are un obiectiv de mediu sau social demonstrat, producătorul trebuie să demonstreze potențialului investitor de retail și unei game mai largi de părți interesate modul în care sunt îndeplinite aceste obiective pe parcursul întregului proces de investiții,

—

având în vedere sugestia Triodos Bank privind „mandatele model”, care conțin cerința de integrare deplină a factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în deciziile de investiții, implicarea activă și votul cu privire la aceste aspecte, alegerea reperelor durabile, raportarea mai puțin frecventă, dar mai semnificativă de către administratorii de active și o structură a taxelor și a plăților orientată pe termen lung,

—

având în vedere reinterpretarea de către guvernul britanic a taxei fiduciare, care slăbește legătura cu randamentele maxime și permite luarea în considerare a aspectelor etice și de mediu,

—

având în vedere rolul de pionierat al Băncii Europene de Investiții (BEI) prin emiterea de obligațiuni ecologice, în premieră la nivel mondial și devenind cel mai mare emitent de obligațiuni ecologice începând din ianuarie 2018,

—

având în vedere Principiile finanțării cu impact pozitiv, elaborate de inițiativa „Environment Programme Finance” a Națiunilor Unite (UNEP FI),

—

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2017 privind „Finanțarea combaterii schimbărilor climatice: un instrument esențial pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris”, care evidențiază rolul autorităților locale și regionale în consolidarea rezervei de investiții pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris,

—

având în vedere ancheta UNEP privind proiectarea unui sistem financiar sustenabil,

—

având în vedere raportul din 2017 al Inițiativei privind obligațiunile climatice, care arată modul în care sunt utilizate obligațiunile pentru tranziția către o economie mondială cu emisii scăzute de dioxid de carbon,

—

având în vedere raportul de anchetă al UNEP din 2016, care constată că mai multe autorități naționale de reglementare în domeniul financiar efectuează deja sau pregătesc evaluări de sustenabilitate și că astfel de inițiative ar trebui integrate rapid la nivelul UE și având în vedere faptul că astfel de analize ar trebui să se bazeze pe scenarii climatice standardizate, inclusiv unul care prevede menținerea creșterii temperaturilor la nivel global cu mult sub 2 °C,

—

având în vedere recomandarea din raportul final al Grupului de experți la nivel înalt din ianuarie 2018 conform căreia Comisia ar trebui să efectueze un test de sustenabilitate privind toate propunerile legislative cu caracter financiar,

—

având în vedere revizuirea intermediară a CMU (COM(2017)0292) și declarația clară a Comisiei potrivit căreia aceasta sprijină alinierea investițiilor private la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice și al utilizării eficiente a resurselor și la alte obiective de mediu, atât prin măsuri de politică, cât și prin investiții publice” (COM(2016)0601),

—

având în vedere raportul Bundesbank din aprilie 2017 și Buletinul trimestrial al Băncii Angliei din trimestrul IV 2014, în care se afirmă că cea mai mare parte a banilor aflați în circulație este generată de sectorul bancar privat atunci când băncile acordă împrumuturi,

—

având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris privind nevoia de a corela „fluxurile de finanțare cu un parcurs vizând o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice”,

—

având în vedere Raportul UNISDR și CRED intitulat „Costul uman al dezastrelor generate de condițiile meteorologice 1995-2015”, în care se afirmă că 90 % din catastrofele majore înregistrate din 1995 până în 2015 cauzate de calamități naturale au fost legate de schimbările climatice și meteorologice și că, la nivel mondial, catastrofele cauzează prejudicii economice de 300 de miliarde de dolari în fiecare an (8),

—

având în vedere cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre 2015-2030 și „Prioritatea nr. 3: realizarea unor investiții în reducerea riscului de producere a dezastrelor cu scopul de a crește rezistența”, inclusiv punctul 30, care menționează nevoia de „a promova, după caz, integrarea considerațiilor și măsurilor de reducere a riscurilor de dezastre în instrumentele financiare și bugetare”,

—

având în vedere raportul Consiliului pentru Stabilitate Financiară din iunie 2017, intitulat „Recomandările Grupului operativ privind dezvăluirea informațiilor cu caracter financiar în materie de schimbări climatice”,

—

având în vedere activitatea desfășurată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) cu privire la riscurile asociate activelor depreciate și necesitatea realizării la nivel european a unor „teste de rezistență în ceea ce privește emisiile de carbon”,

—

având în vedere Raportul special nr. 31/2016 al Curții de Conturi Europene, care a constatat că, deși și-a lua un angajament politic în perioada bugetară actuală 2014-2020 de a cheltui un euro din cinci (20 %) pentru acțiuni în domeniul climatic, UE nu este în grafic în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului, deoarece programarea actuală ar reprezenta doar aproximativ 18 %,

—

având în vedere raportul statistic pe 2016 din 27 aprilie 2017 al BEI, care arată că sprijinul acordat de BEI pentru acțiuni în domeniul climatic continuă să reflecte diferitele contexte de piață din UE și nu a atins nivelul de 20 % în 16 state membre ale UE în 2016 și că, în timp ce investițiile în domeniul acțiunii climatice în 2016 au fost localizate preponderent în economiile mai puternice ale UE, în 2016 BEI a finanțat proiecte în domeniul energiei regenerabile în 11 state membre și proiecte în domeniul eficienței energetice în 18 state membre;

—

având în vedere raportul Grupului la nivel înalt privind investițiile în infrastructura socială în Europa, care estimează decalajul minim în ceea ce privește investițiile în infrastructura socială din UE la 100-150 de miliarde de euro pe an și decalajul total la peste 1 500 de miliarde de euro în perioada 2018-2030,

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 februarie 2018 referitoare la Raportul anual privind activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2018 referitoare la Raportul anual pe 2016 al Băncii Centrale Europene (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul (11),

—

având în vedere Raportul de investiții al BEI pentru 2017-2018,

—

având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa (12),

—

având în vedere pachetul privind economia circulară al Comisiei Europene din 2015 și Rezoluția Parlamentului din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară (13),

—

având în vedere principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și responsabilitatea privind protecția, respectul și măsurile reparatorii,

—

având în vedere Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă,

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0164/2018),

A.

întrucât piețele financiare pot și ar trebui să joace un rol vital în a facilita tranziția către o economie durabilă în UE, care să meargă mai departe decât tranziția climatică și aspectele ecologice și să vizeze și aspecte sociale și de guvernanță; întrucât există o nevoie urgentă de a aborda deficiențele pieței; întrucât provocările economice, sociale și de mediu sunt strâns legate între ele; întrucât, conform raportului Grupului de experți la nivel înalt din iulie 2017, decalajul de finanțare pentru realizarea eforturilor Europei în materie de decarbonizare se ridică la aproape 180 de miliarde EUR, excluzând alte obiective de dezvoltare durabilă;

B.

întrucât tranziția ecologică trebuie să acționeze ca un stimulent pentru a întări solidaritatea și coeziunea; întrucât un sistem financiar sustenabil poate fi un mijloc de a aborda provocările sociale, cu scopul de a realiza o creștere pe termen lung favorabilă incluziunii și de a promova bunăstarea cetățenilor; întrucât criteriile privind investițiile în atenuarea schimbărilor climatice par a fi foarte promițătoare și pot constitui un bun punct de plecare; întrucât finanțarea sustenabilă merge dincolo de schimbările climatice și investițiile ecologice și ar trebui să includă de urgență și criterii sociale și de guvernanță;

C.

întrucât un sistem de reglementare stabil și previzibil pentru investițiile legate de schimbările climatice este extrem de important pentru a încuraja implicarea sectorului privat în finanțarea combaterii schimbărilor climatice; întrucât Uniunea Europeană poate stabili un standard pentru un sistem financiar sustenabil, prin introducerea unui cadru credibil și cuprinzător, ale cărui detalii ar trebui să fie introduse treptat prin inițiative legislative specifice;

D.

întrucât este necesară o schimbare de mentalitate a tuturor părților interesate, care necesită legislație transversală din partea Comisiei; întrucât investitorii instituționali și investitorii individuali manifestă un interes sporit cu privire la investițiile în produse care respectă criteriile ESG;

E.

întrucât este necesară o mai mare transparență a datelor referitoare la ESG ale întreprinderilor pentru a preveni „dezinformarea ecologică”;

F.

întrucât evaluarea impactului ar trebui să facă parte din taxonomia produselor financiare sustenabile; întrucât există o expertiză tot mai mare în ceea ce privește modul de calculare a impactului investițiilor asupra obiectivelor ESG,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 2, 6 și 7 din acesta,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 70, 85, 86, 258, 259 și 260 din acesta,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere rezoluțiile sale pertinente în domeniile statului de drept și al justiției,

—

având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 10 aprilie 2017, intitulată „Tabloul de bord 2017 privind justiția în Uniunea Europeană” (COM(2017)0167),

—

având în vedere studiul din 2017 al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, intitulat „The judicial system and economic development across EU Member States” (Sistemul judiciar și dezvoltarea economică în statele membre ale UE) (1),

—

având în vedere analiza Institutului pentru reformă juridică al Camerei SUA, intitulată „The Growth of Collective Redress in the EU” (Creșterea recursului colectiv în UE) (2),

—

având în vedere baza de date privind statisticile de gen a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) (3),

—

având în vedere rapoartele Comisiei europene pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția), în special lista sa de criterii ale statului de drept (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la evaluarea justiției în ceea ce privește justiția penală și statul de drept (5),

—

având în vedere studiul Milieu din 2011 „Comparative study on access to justice in gender equality and anti-discrimination law” (Studiu comparativ privind accesul la justiție în legislația privind egalitatea de gen și antidiscriminarea) (6),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului Europei privind judecătorii: independență, eficacitate și responsabilități (CM/Rec(2010)12) (7),

—

având în vedere studiul din 2017 al Departamentului tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale din cadrul Parlamentului European, intitulat „Mapping the Representation of Women and Men in Legal Professions Across the EU” (Cartografierea reprezentării femeilor și bărbaților în profesiile juridice în ansamblul UE) (8),

—

având în vedere rapoartele anuale de evaluare privind sistemele judiciare europene, elaborate de Comisia pentru eficiența justiției din cadrul Consiliului Europei (CEPEJ) (9),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0161/2018),

A.

întrucât sistemele de justiție independente, eficiente și de calitate sunt esențiale pentru respectarea statului de drept, pentru echitatea procedurilor judiciare și pentru încrederea cetățenilor și a întreprinderilor în sistemul juridic, garantând că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de drepturile lor; întrucât un sistem judiciar eficace este inseparabil de independența judiciară, susține creșterea economică, apără drepturile fundamentale și stă la baza aplicării corecte a legislației UE; întrucât justiția este o valoare în sine, în special în ceea ce privește accesul cetățenilor la justiție și respectarea dreptului la un proces echitabil;

B.

întrucât Comisia a publicat tabloul de bord al UE privind justiția din 2017, un instrument informativ, comparativ și neobligatoriu care evaluează, în principal, eficacitatea, independența și calitatea sistemelor judiciare naționale, cu scopul de a identifica eventualele deficiențe, bune practici și progrese și de a defini mai bine politicile statelor membre din domeniul justiției, concentrându-se, în acest scop, pe acei parametri ai sistemelor judiciare care contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri și a climatului pentru investiții și consumatori din Uniune;

C.

întrucât a cincea ediție a tabloului de bord al UE privind justiția analizează, în special, aspectele privind accesul consumatorilor la procedurile judiciare, elementele privind independența justiției din perspectiva cetățenilor și a întreprinderilor, stadiul utilizării actuale a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în sistemele de justiție, aspectele privind funcționarea sistemelor judiciare naționale din domenii specifice relevante pentru piața unică și pentru mediul de afaceri, prezentând, totodată o primă imagine de ansamblu a modului de funcționare a sistemelor naționale de justiție atunci când aplică legislația Uniunii privind combaterea spălării banilor;

D.

întrucât tabloul de bord al UE pe 2017 privind justiția nu prezintă un clasament general al sistemelor juridice naționale și nu intenționează să creeze o ierarhie a sistemelor;

E.

întrucât, pe de altă parte, tabloul de bord privind justiția ar trebui să fie un ghid util care să ofere o imagine de ansamblu a celor mai bune practici utilizate de statele membre în materie de justiție civilă, comercială și administrativă;

F.

întrucât o serie de date privind anumite state membre încă nu sunt disponibile; întrucât există discrepanțe în cantitatea și conținutul specific al datelor furnizate de unele statele membre;

G.

întrucât tabloul de bord al UE pe 2017 privind justiția se concentrează în principal asupra justiției în materie civilă, comercială și administrativă, dar prezintă și o primă imagine de ansamblu a funcționării sistemelor naționale atunci când aplică legislația UE privind combaterea spălării banilor în justiția penală;

H.

întrucât acest exercițiu neobligatoriu are meritul de a identifica atât tendințele pozitive, cât și cele negative, și de a oferi un forum pentru învățarea reciprocă și schimbul de bune practici în întreaga Uniune, în vederea promovării și garantării respectării statului de drept;

I.

întrucât furnizarea de informații despre sistemul judiciar într-un mod ușor inteligibil este o condiție prealabilă pentru accesul la justiție;

J.

întrucât sistemele judiciare trebuie adaptate pentru a răspunde noilor provocări cu care se confruntă UE;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic GA21 (MON-ØØØ21-9) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D056125-02),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 23 aprilie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 21 septembrie 2017 și publicat la 24 octombrie 2017 (3),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât prin Decizia 2008/280/CE a Comisiei (5) s-a autorizat introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic GA21 (denumit în continuare „porumb GA21”); întrucât domeniul de aplicare al autorizației se referea și la produse, altele decât alimentele și furajele, care conțin sau sunt compuse din porumb GA21 pentru aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, anterior Deciziei 2008/280/CE, la 13 septembrie 2007, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 2 octombrie 2007 (6) („EFSA 2007”);

C.

întrucât, la 6 octombrie 2016, Syngenta France SAS a prezentat Comisiei, în numele Syngenta Crop Protection AG, Elveția, o cerere, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, de reînnoire a autorizației de mai sus;

D.

întrucât, la 21 septembrie 2017, EFSA a adoptat un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 24 octombrie 2017 (7) („EFSA 2017”);

E.

întrucât porumbul GA21 a fost elaborat pentru a oferi toleranță la glifosat prin exprimarea unei versiuni modificate a proteinei EPSPS;

F.

întrucât utilizarea unor erbicide complementare, în cazul de față a glifosatului, face parte din practicile agricole obișnuite de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de așteptat ca reziduurile de pulverizare să fie întotdeauna prezente în recoltă, acestea fiind componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât culturile echivalente tradiționale;

G.

întrucât, în consecință, este de așteptat ca porumbul GA21 să fie expus la doze mai mari și repetate de glifosat, care nu numai că vor duce la o acumulare mai mare de reziduuri în recoltă, dar pot influența și compoziția porumbului modificat genetifc și caracteristicile sale agronomice;

H.

întrucât statele membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni atât cu privire la avizul EFSA 2007 (8), cât și cu privire la avizul EFSA 2017 (9); întrucât, de exemplu, statele membre au criticat faptul că sunt necesare mai multe informații înainte de a se trage concluzii în ceea ce privește evaluarea riscurilor legate de porumbul GA21, că nu sunt furnizate date care să justifice o utilizare îndelungată în condiții de siguranță, că rapoartele de monitorizare pentru porumbul GA21 pentru perioada de autorizare prezintă deficiențe fundamentale și că abordarea privind monitorizarea pusă în aplicare nu este pe deplin în conformitate cu Directiva 2001/18/CE;

I.

întrucât însuși Grupul științific pentru organisme modificate genetic din cadrul EFSA (Grupul EFSA OMG) consideră că sunt necesare mai multe discuții cu solicitanții și responsabilii cu gestionarea riscurilor privind punerea în practică a planurilor de monitorizare a mediului după introducerea pe piață a plantelor modificate genetic (MG) pentru import și prelucrare;

J.

întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

K.

întrucât Parlamentul a înființat o comisie specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune, care va ajuta să se stabilească dacă s-au respectat standardele științifice relevante ale Uniunii în cadrul procedurii de evaluare a riscurilor și dacă a existat o influență necorespunzătoare din partea industriei asupra concluziilor agențiilor Uniunii cu privire la potențialul cancerigen al glifosatului;

L.

întrucât, în general, potrivit comitetului EFSA pentru pesticide, nu se poate trage nicio concluzie cu privire la caracterul inofensiv al reziduurilor după pulverizarea culturilor modificate genetic cu compuși ai glifosatului (10); întrucât aditivii și amestecurile din care aceștia fac parte și care sunt folosite în produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură (11);

M.

întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv cunoscut sub denumirea de „POE tallowamine” (polioxietilen amină - POEA) din cauza preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât aditivii și amestecurile problematice pot totuși să fie încă permiși în țările în care se cultivă porumb GA21 (Argentina, Brazilia, Canada, Japonia, Paraguay, Filipine, Africa de Sud, SUA, Uruguay și Vietnam);

N.

întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate din pulverizarea cu erbicide sunt considerate a fi în afara domeniului de competență al grupului științific pentru OMG din cadrul EFSA; întrucât nu a fost evaluat impactul pulverizării cu glifosat a porumbului GA21;

O.

întrucât statele membre nu sunt obligate să evalueze reziduurile de glifosat din porumbul importat pentru a asigura conformitatea cu limitele maxime de reziduuri ca parte a programului de control multianual și coordonat pentru 2018, 2019 și 2020, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/660 al Comisiei (12) și nu sunt obligate să facă acest lucru nici pentru anii 2019, 2020 și 2021 (13); întrucât, prin urmare, nu se știe dacă reziduurile de glifosat din porumbul GA21 importat respectă limitele maxime de reziduuri ale Uniunii;

P.

întrucât porumbul GA21, este cultivat, printre altele, în Argentina; întrucât efectele devastatoare ale utilizării glifosatului asupra sănătății au fost bine documentate; întrucât Uniunea Europeană a aderat la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, care includ un angajament de a reduce în mod substanțial, până în 2030, numărul de decese și boli cauzate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, apei și a solului (ODD 3, obiectivul 3.9) (14);

Q.

întrucât Uniunea s-a angajat în ceea ce privește coerența politicilor în favoarea dezvoltării care vizează să minimizeze contradicțiile și să creeze sinergii între diversele politici ale Uniunii, inclusiv în domenii precum comerțul, mediul și agricultura, pentru a aduce beneficii țărilor în curs de dezvoltare și a crește eficacitatea cooperării pentru dezvoltare;

R.

întrucât EFSA a concluzionat că, cu o singură excepție, toate utilizările reprezentative ale glifosatului pentru culturile convenționale (cu alte cuvinte, nemodificate genetic) prezintă un „risc pentru vertebratele terestre nevizate” și a identificat, de asemenea, un risc ridicat pe termen lung pentru mamifere în ceea ce privește unele dintre principalele utilizări ale glifosatului în culturile convenționale (15); întrucât ECHA a clasificat glifosatul ca fiind toxic pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung; întrucât efectele negative ale utilizării glifosatului asupra biodiversității și a mediului sunt bine documentate; întrucât, de exemplu, un studiu realizat în SUA în 2017 a constatat o corelație negativă între utilizarea glifosatului și abundența populațiilor de fluturi monarh adulți, în special în zonele caracterizate printr-o concentrare a activității agricole (16);

S.

întrucât reautorizarea porumbului GA21 în vederea introducerii pe piață va continua să creeze cerere pentru cultivarea sa în țările terțe; întrucât, astfel cum s-a menționat mai sus, este de așteptat să fie utilizate doze de erbicide mai mari și repetate pe plantele modificate genetic tolerante la erbicide (în comparație cu plantele nemodificate genetic), dat fiind că au fost intenționat concepute în acest scop;

T.

întrucât Uniunea este parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică, care impune părților la aceasta responsabilitatea de a se asigura că activitățile din jurisdicția lor nu cauzează daune mediului altor state (17); întrucât decizia de a reînnoi autorizația pentru porumbul GA21 se încadrează în jurisdicția Uniunii;

U.

întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic; întrucât, în 2015, existau cel puțin 29 de specii de buruieni rezistente la glifosat la nivel mondial (18);

V.

întrucât, în urma unui vot din 23 aprilie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz;

W.

întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a fost nevoită să adopte decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat, de asemenea, regretul față de această practică pe care o consideră nedemocratică (19);

X.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură (20) propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere;

Y.

întrucât, în conformitate cu considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia ar trebui, în măsura posibilului, să acționeze astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește caracterul adecvat al unui act de punere în aplicare, în special când actul respectiv se referă la probleme sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului,

Z.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale de reînnoire a autorizației, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

—

Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1 507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788(JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1 507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).

—

Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1 507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1 507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).

—

Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic FG72 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1 507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0396).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305 423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0397).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0398).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).

—

Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).

—

având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1 507 × 59 122 × MON 810 × NK603 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele 1 507, 59 122, MON 810 și NK603, și de abrogare a Deciziilor 2009/815/CE, 2010/428/UE și 2010/432/UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D056123-02),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul din data de 23 aprilie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, când nu s-a emis niciun aviz,

—

având în vedere articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (2),

—

având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 14 noiembrie 2017 și publicat la 28 noiembrie 2017 (3),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic (4),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

—

având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 3 februarie 2011, Pioneer Overseas Corporation a prezentat în numele Pioneer Hi-Bred International Inc., Statele Unite, autorității naționale competente din Țările de Jos o cerere („cererea”) pentru introducerea pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic 1 507 × 59 122 × MON 810 × NK603, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață de produse care constau în sau conțin porumbul modificat genetic 1 507 × 59 122 × MON 810 × NK603 („porumbul MG”) destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării;

B.

întrucât cererea se referea la zece subcombinații de evenimente de transformare unice care constituie porumbul MG, dintre care cinci fuseseră deja autorizate; întrucât opt dintre aceste subcombinații sunt reglementate de proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei; întrucât subcombinațiile 1 507 x NK603 și MON810 × NK603 au fost deja autorizate în temeiul unor diferite decizii ale Comisiei;

C.

întrucât, la 14 noiembrie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 28 noiembrie 2017 (5);

D.

întrucât porumbul modificat genetic este derivat din încrucișarea a patru evenimente de porumb modificat genetic: 1 507 produce proteina insecticidă Cr1F și este rezistent la erbicidul glufosinat; 59 122 produce proteinele insecticide Cry34Ab1 și Cry35Ab1 și este de asemenea rezistent la erbicidul glufosinat; MON810 produce proteina insecticidă Cr1Ab; NK603 produce două enzime care dau rezistență la erbicidul glifosat;

E.

întrucât utilizarea unor erbicide complementare, in cazul de față a glifosat și glifosinat, face parte din practicile agricole obișnuite de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de așteptat ca reziduurile de pulverizare să fie întotdeauna prezente în recoltă, acestea fiind componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât culturile echivalente tradiționale;

F.

întrucât, în consecință, este de așteptat ca porumbul GM să fie expus la doze mai mari și repetate de glifosat și glifosinat, care nu numai că vor duce la o acumulare mai mare de reziduuri în recoltă, dar pot influența și compoziția porumbului modificat genetic și caracteristicile sale agronomice;

G.

întrucât un studiu independent a ajuns la concluzia că evaluarea riscurilor făcută de EFSA nu ar trebui să fie acceptată pentru că, printre altele, EFSA nu a solicitat niciun fel de date empirice privind toxicitatea și impactul asupra sistemului imunitar, efectele combinatorii și consecințele pulverizării unor doze mai ridicate de erbicide complementare au fost ignorate, evaluarea riscului de mediu a fost inacceptabilă și bazată pe ipoteze eronate și nu a fost prevăzut niciun sistem care să efectueze monitorizarea specifică a deversărilor și efectele potențiale asupra sănătății (6);

H.

întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale referitoare la sub-combinația neautorizată a evenimentului de transformare cu acumulare de gene (59 122 x MON810 x NK603); întrucât autorizarea unui eveniment de transformare cu acumulare de gene nu ar trebui să fie luată în considerare fără o evaluare aprofundată a datelor experimentale pentru fiecare subcombinație;

I.

întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7); întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în UE expiră la 31 iulie 2018 (8);

J.

întrucât există în continuare nelămuriri legate de efectele cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni;

K.

întrucât, în general, potrivit comitetului EFSA pentru pesticide, nu se poate trage nicio concluzie cu privire la caracterul inofensiv al reziduurilor după pulverizarea culturilor modificate genetic cu compuși ai glifosatului (9); întrucât aditivii și amestecurile din care fac parte aceștia și care sunt folosite în produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură (10);

L.

întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv pentru glifosat cunoscut sub denumirea de „POE tallowamine” (polioxietilen amină - POEA) din cauza preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât aditivii și amestecurile problematice pot fi totuși permise în țările în care se cultivă porumbul MG (Canada și Japonia);

M.

întrucât informațiile privind nivelurile de reziduuri de erbicide și de metaboliți ai lor sunt esențiale pentru o evaluare minuțioasă a riscurilor pe care le prezintă plantele modificate genetic tolerante la erbicide; întrucât reziduurile rezultate din pulverizarea cu erbicide sunt considerate a fi în afara domeniului de competență al grupului științific pentru OMG din cadrul EFSA; întrucât efectele pulverizării porumbului MG cu erbicide nu au fost evaluate, și nici efectul cumulativ al pulverizării cu glifosat și glufosinat;

N.

întrucât statele membre nu sunt obligate să evalueze reziduurile de glifosat din porumbul importat pentru a asigura conformitatea cu limitele maxime de reziduuri ca parte a programului de control multianual și coordonat pentru 2018, 2019 și 2020, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/660 al Comisiei (11) și nu sunt obligate să facă acest lucru nici pentru anii 2019, 2020 și 2021 (12); întrucât, prin urmare, nu se știe dacă reziduurile de glifosat din acest porumb importat respectă limitele maxime de reziduuri din UE;

O.

întrucât, evenimentul în de transformare cu acumulare de gene produce 4 toxine insecticide (Cry1Ab și Cry1F, vizând insectele lepidoptere, și Cry34Ab1 și Cry35Ab1, vizând coleopterele); întrucât un studiu științific din 2017 privind posibilul impact al toxinelor Bt și al reziduurilor din pulverizarea de erbicide complementare concluzionează că ar trebui acordată o atenție deosebită reziduurilor de erbicide și interacțiunii acestora cu toxinele Bt (13); întrucât această situație nu a fost examinată de EFSA;

P.

întrucât EFSA a concluzionat că, cu o singură excepție, toate utilizările reprezentative ale glifosatului pentru culturile convenționale (cu alte cuvinte, nemodificate genetic) prezintă un „risc pentru vertebratele terestre nevizate” și a identificat, de asemenea, un risc ridicat pe termen lung pentru mamifere în ceea ce privește unele dintre principalele utilizări ale glifosatului în culturile convenționale (14); întrucât ECHA a clasificat glifosatul ca fiind toxic pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung; întrucât efectele negative ale utilizării glifosatului asupra biodiversității și a mediului sunt bine documentate; întrucât, de exemplu, un studiu realizat în SUA în 2017 a constatat o corelație negativă între utilizarea glifosatului și abundența populațiilor de fluturi monarh adulți, în special în zonele caracterizate printr-o concentrare a activității agricole (15);

Q.

întrucât autorizarea introducerii pe piață a porumbului MG va impulsiona cererea pentru cultivarea sa în țările terțe; întrucât, astfel cum s-a menționat mai sus, pe plantele modificate genetic tolerante la erbicide (în comparație cu plantele nemodificate genetic) sunt utilizate în mod repetat doze mai mari de erbicide, ele fiind concepute intenționat în acest scop;

R.

întrucât Uniunea este parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică, care impune părților la aceasta responsabilitatea de a se asigura că activitățile din jurisdicția lor nu cauzează daune mediului altor state (16); întrucât decizia de a autoriza sau nu porumbul MG se încadrează în jurisdicția Uniunii;

S.

întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic; întrucât, în 2015, existau cel puțin 29 de specii de buruieni rezistente la glifosat la nivel mondial (17);

T.

întrucât, în urma unui vot din 23 aprilie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz;

U.

întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, a fost nevoită să adopte decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit o normă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât președintele Juncker și-a exprimat, de asemenea, regretul față de această practică pe care o consideră nedemocratică (18);

V.

întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să prezinte o nouă propunere (19);

W.

întrucât, în conformitate cu considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia ar trebui, în măsura posibilului, să acționeze astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește caracterul adecvat al unui act de punere în aplicare, în special când actul respectiv se referă la probleme sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului,

X.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale de reînnoire a autorizației, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

—

Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1 507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).

—

Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).

—

Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).

—

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788(JO C 35, 31.1.2018, p. 17).

—

Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre aceste evenimente (JO C 86, 6.3.2018, p. 108).

—

Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (JO C 86, 6.3.2018, p. 111).

—

Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1 507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).

—

Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).

—

Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59 122 × MIR604 × 1 507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59 122, MIR604, 1 507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).

—

Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).

—

Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-68416-4, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic FG72 × A5547-127, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).

—

Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic DAS-44406-6, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1 507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0396).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din soia modificată genetic 305 423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0397).

—

Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0398).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59 122 (DAS-59 122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0051).

—

Rezoluția din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (Texte adoptate, P8_TA(2018)0052).

—

Rezoluția din 3 mai 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a alimentelor și furajelor produse din sfeclă de zahăr modificată genetic H7-1 (KM-ØØØH71-4) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2018)0197).

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1),

—

având în vedere regimul de control al politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), care cuprinde Regulamentele (CE) nr. 1224/2009 (2) și (CE) nr. 1005/2008 (3) ale Consiliului și Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (5),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1026/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite măsuri în scopul conservării stocurilor de pește aplicabile țărilor care permit pescuitul nedurabil (7),

—

având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) nr. 19/2017 din decembrie 2017 intitulat „Proceduri de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice (8),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0156/2018),

A.

întrucât UE este cea mai mare piață din lume pentru produsele pescărești și de acvacultură, absorbind 24 % din importurile globale totale în 2016, și întrucât este dependentă de importuri pentru mai mult de 60 % din consumul de astfel de produse;

B.

întrucât, în rezoluția sa din 8 iulie 2010 referitoare la regimul importului de produse pescărești și de acvacultură în UE (9), Parlamentul a subliniat că unul dintre obiectivele principale ale politicii UE privind importurile de produse pescărești și de acvacultură trebuie să fie garantarea faptului că produsele importate îndeplinesc, în toate privințele, aceleași cerințe ca cele impuse producției UE, și că eforturile UE de asigurare a durabilității pescuitului nu sunt compatibile cu importul de produse din țări care practică pescuitul fără a se preocupa de durabilitate;

C.

întrucât Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497) angajează UE pe calea unei politici comerciale mai responsabile ca instrument de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

D.

întrucât statele membre au responsabilitatea de a verifica dacă peștele provenit de la producătorii din UE respectă standardele sanitare ale UE, însă, în ceea ce privește peștele importat, Comisia autorizează țări terțe să identifice unitățile care au dreptul de a exporta produse pescărești în UE, cu condiția ca acestea să poată garanta standarde echivalente;

E.

întrucât regiunile ultraperiferice ale UE din zona Caraibilor, a Oceanului Indian și a Oceanului Atlantic se învecinează cu țări terțe ale căror condiții în ceea ce privește pescuitul, producția și comercializarea nu respectă întotdeauna standardele europene, dând astfel naștere unei concurențe neloiale față de producția locală;

F.

întrucât există numeroase instrumente internaționale referitoare la pescari care ar trebui să fie ratificate și puse în aplicare, cum ar fi Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 188 privind munca în domeniul pescuitului (OIM C188), Acordul de la Cape Town al Organizației Maritime Internaționale (OMI) din 2012 și Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit (STCW-F);

G.

întrucât concluziile avizului științific nr. 3/2017 din 29 noiembrie 2017, intitulat „Hrană din oceane” recomandă integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate politicile Uniunii și aplicarea aceleiași abordări în alte domenii internaționale și în sprijinirea altor regiuni ale lumii, pentru a atinge echilibrul între obiectivele economice și ecologice care implică producția alimentară și mediul marin,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.